Urmăresc de ceva vreme mișcarile Microsoft și secretoșenia lor referitoare la noua generație de console, presupusa consolă numita
XBox 720, care va dispune de un
Kinect în versiunea 2.0.
Kinect
În cazul în care nu ați apucat să aflați despre Kinect, aceasta este o nouă tehnologie patentată de Microsoft și reprezintă un sistem ingenios de camere web, în infrarosu și senzori, plus un microfon, care permite captarea mișcărilor oamenilor și vocea acestora pentru a efectua diferite acțiuni pe baza de triggere. Kinect a evoluat mult în ultimul timp, pe partea de software și mai puțin pe partea de hardware, tehnologia actuală de la baza senzorului Kinect fiind destul de stabilă și flexibilă pentru realizarea diferitelor aplicații care să o utilizeze.
Primele astfel de software-uri au fost jocurile pe consola XBox. Era şi firesc având în vedere faptul că senzorul Kinect a fost iniția conceput ca extensie pentru consola mai sus numită, pentru care vine cu un conector similar celui USB, dar proprietar Microsoft și care se poate conecta doar la o consola XBox 360 Slim. Pe lângă acesta există anumite adaptoare care pot fi utilizate pentru a conecta senzorul la un PC/laptop, pentru development, deși, odată cu apariția versiunii pentru PC a Kinect, Microsoft nu mai susține utilizarea senzorului pentru XBox. O parte din banii plătiți pentru senzorul pe Windows (care vine cu conector USB și care poate fi utilizat fără probleme pe Xbox) reprezintă licența de producție și distribuție de software care beneficiază de tehnologia acoperită de Kinect.
Am avut posibilitatea să vad o serie interesantă de aplicații software medicale și educative dezvoltate pentru Kinect și să mă bucur acasă de jocurile de XBox cu suport pentru Kinect, ocazional, atunci când timpul îmi permite.
Mania
Problema apare atunci când, ca orice tehnologie nouă și elegantă, este luată și folosită fară un anumit plan fix, pentru orice. Astel au apărut aplicații mai mult sau mai puțin inutile, implementări ale tehnologiei în te-miri-ce situații și aplicații unde un control de tipul celui precedent (gamepad pe consolă sau mouse + tastatura pe PC) ar fi părut mai firesc și de multe ori mai rapid, precis și elegant. Unul dintre exemple este Skyrim si urletele cu care se pot speria vecinii şi câinele lor la un „FUS-RO!”
Sunt multiple situaţii în care „uzul de abuz” de Kinect poate strica o experiență plăcută într-un joc. Nu vorbesc de monologurile mele reale pentru dialogurile din
Mass Effect 3, unde experiența
Kinect este chiar simpatică sau la „XBox Movies” pe care îl strig prin casă de obicei spre seară, când ne punem pe canapea în fața unui film. Vorbesc în special de experiențe precum cea din
Haunt, unde utilizarea Kinect este puțin cam trasă de păr și în loc să mă adâncească în atmosferă mai tare o strică prin diverse evenimente care te obligă să nu te simți ca „în joc”.
Totul moderat
Mereu am fost un adept al teoriei „totul cu moderație” și „ce este prea mult strică”. Astfel mereu vor fi binevenite aplicații Kinect cu care să îți înveți copiii ora pe ceasul cu manoșe și jocuri în care utilizarea Kinect este utilă sau îmbunătățește experiența și mai puțin binevenite acelea în care Kinect nu poate aduce un plus în valoare, feeling, utilitate, etc. Utilizarea în exces a SKD-ului de Kinect poate duce la excesuri și, așa cum spuneam mai sus, „ce este prea mult strică”.
Încercați totuși Kinect pe XBox, jucați-vă, încercați să dezvoltați pe baza
SDK-ului pus la dispoziție de Microsoft și realizați și voi aplicații și jocuri de calitate, fără să abuzați (greșit) de „creativitate”.
Numai bine,
